Urmează reîntoarcearea la marca germană?

Pe fondul crizei acutizate din Viena, se vorbeşte tot mai mult despre planurile de rezervă pe care şi le fac o serie de state europene în varianta unui faliment de ţară care ar duce, în ultimă instanţă, la prăbuşirea zonei euro şi revenirea la vechile monede naţionale. Peste aceste discuţii s-au suprapus o serie de informaţii neconfirmate oficial legate de faptul că Germania ar tipări mărci, pregătindu-se pentru o eventuală renunţare la euro. Măsura ar avea un mare impact şi în România, unde o bună parte din creditele contractate de populaţie, dar şi de firme sunt în euro.

Planul B pentru prăbuşirea euro

Conform unor publicaţii din Marea Britanie, precum Daily Express, în contextul în care se vorbeşte tot mai mult, pe fondul crizei acutizate din Gre­cia, de o eventuală prăbuşire a zonei euro, Banca Centrală a Germaniei ar fi început să tipărească din nou mărci ger­mane, ca o variantă de rezervă în cazul în care scenariile cele mai pesimiste din punct de vedere economic se confirmă.

Informaţia, evident neconfirmată oficial, este totuşi sprijinită de un re­cent sondaj de opinie care arăta faptul că peste 65% din cetăţenii germani se îndoiesc de faptul că salvarea Greciei ar putea susţine moneda euro şi 71% dintre ei susţin că au “puţină încre­dere” şi chiar “deloc” în moneda unică europeană. Dacă sondajele de opinie arătau în urmă cu doi ani că numărul ger­manilor care doresc o revenire la marca germană era de aproximativ 30%, ultimele sondaje arată că cifra a ajuns la 50%. Faptul că euro a trecut din criză în criză îi face pe germani să creadă tot mai mult în vechea lor mo­nedă, pe care o cumpără uneori de la casele de amanet sau bănci

În plus, conform presei germane, comerţul cu mărci încă se menţine, ti­mid, în Germania, în condiţiile în care mulţi germani sunt nostalgici şi cred ca moneda naţională şi-a făcut treaba destul de bine.

Chiar dacă introducerea euro are deja nouă ani vechime în Germania, exis­tă germani care speră că marca germană va fi repusă în drepturi.

În Germania încă există 13,45 de miliarde de mărci germane puse fie în depozite la bănci, fie “la saltea”, în ca­sele oamenilor. Fiecare german ar de­ţine, potrivit statisticilor, aproximativ 110 mărci germane.

O monedă extrem de populară în Banat

Marca germană a fost încă de dinainte de 1989 valuta cea mai popu­lară în Banat, poate şi pentru că aici existau multe familii care aveau rude sau prietene în fostele R.D.G. sau R.F.G. şi puteau obţine mai uşor mărci. Ală­turi de aur, mărcile germane erau valo­rile confiscate cel mai des de miliţienii timişeni în baza celebrei legi a Ilicitului.

Valuta germană a rămas la fel de populară şi după revoluţie, fiind “detro­nată” abia după 2003, după introdu­cerea euro în Germania.

În mărci germane s-au dat şi cele mai generoase şpăgi, începând cu 1995, pentru adjudecarea unor foste între­prinderi de stat din Timiş, în contro­ver­satul proces de privatizare (în cazul Untim, de exemplu).   Piaţa imobiliară locală era dominată de marca germa­nă, chiriile, dar şi preţurile de vânzare ale apartamentelor din Timişoara fiind stabilite în mărci. Detronarea mărcii ger­mane a dus şi la una dintre cele mai mari creşteri de preţuri de pe piaţa imobi­lia­ră timişeană, când preţurile imobilelor scoase la vânzare de proprietari, încu­rajaţi de o serie de agenţii imobiliare, au fost transferate din mărci în euro, la acelaşi nivel : după conversie, un apar­tament scos la vânzare cu 40.000 de mărci a ajuns să coste, peste noapte, 40.000 de euro, valoarea crescându-i cu aproape o treime, fără nicio îmbună­tăţire suplimentară adusă de proprie­tar. Conversia originală marcă - euro a fost suportată de piaţa imobiliară, lucru care i-a încurajat şi pe proprietary, şi pe agenţii imobiliari să înceapă frenezia creşterilor nejustificate de preţuri, sto­pată doar de criza economică ce a ge­nerat prăbuşirea pieţei imobiliare.

Nu doar germanii au rămas nostal­gici în privinţa mărcii, ci şi o parte din timişoreni. Pe aproape toate site-urile de mică publicitate din Timişoara se rgăsesc în mod constant anunţuri ale unor personae interesate de achiziţia de mărci germane.

Păreri împărţite printre economişti

Opiniile legate de posibilele planuri de rezervă pe care le face inclusiv Germania pentru eventuala prăbuşire a zonei euro şi revenirea la monedele naţionale sunt dintre cele mai diverse.“Eu nu cred în acest zvon legat de tipărirea de mărci în Germania. Cred că e doar o informaţie falsă, alarmistă, răspândită din zona cercurilor ultra-naţionaliste. Trecerea la euro nu cred că mai e reversibilă. E adevărat că există un curent de opinie negativ legat de moneda europeană şi că în ţări pre­cum Grecia trecerea la euro s-a supra­pus cu criza economică. Dar e doar o falsă opinie că situaţia de astăzi din Grecia e cauzată de euro”, e de părere conf. univ. dr. Nicolae Bobiţan, pro­decan al Facultăţii de Economie şi Ad­ministrare a Afacerilor Timişoara.

Şi prof. univ. dr. Nicolae Ţăran, de la Facultatea de Economie şi Admi­nistrarea Afacerilor a Universităţii de Vest Timişoara, afirmă că estimează că informaţiile legate de tipărirea euro sunt zvonuri, dar nu neagă că evenimentele din Grecia nu avea legătură şi cu adop­tarea monedei euro. “Nu se iese peste noapte din zona euro. Este nevoie de o decizie politică în acest sens. E însă la fel de adevărat faptul că moneda euro a avut şi are o serie de defecte de fabri­caţie. În primul rând, e o monedă care e defavorabilă ţărilor care nu au un anu­mit grad de competitivitate economi­că. Grecia s-a grăbit să intre în zona euro, deşi avea o economie prea slabă pentru o monedă atât de puternică. Iar discursul din aceste zile, legat de faptul că grecii ar fi leneşi este unul aberant, după cum e şi cel legat de faptul că statul grec ar fi unul care cheltuie mult prea mult. Sunt state precum Marea Britanie sau Germania care au într-ade­văr un aparat de stat megaloman, care cheltuie mult. Nu e şi cazul Greciei. Părerea mea e că toate ţările cu defi­cite comerciale, care au importurile mai mari decât exporturile se vor con­frunta cu probleme similare, odată in­trate în zona euro. Şi sunt extrem de multe state comunitare cu deficite co­merciale”, explică Nicolae Ţăran.

Economist Nicolae Ţăran : “Moneda euro e prea tare şi periculoasă pentru economia României”

Conform mai multor publicaţii economice europene, nu doar Germa­nia îşi face planuri de rezervă pentru o eventuală prăbuşire a zonei euro. 

Guvernatorul Băncii Centrale a Angliei, Mervyn King, declara, zilele trecute, că instituţia îşi face planuri de rezervă pentru eventualitatea în care Grecia va intra în incapacitate de plată, cu toate consecinţele aferente asupra zonei euro.“Ceea ce facem este să spunem că există suficiente îngrijorări pe piaţă în legătură cu posibilitatea unui faliment al Greciei pentru ca noi să ne gândim la planuri de rezervă şi posibilele consecinţele care ar apărea în urma unui astfel de eveniment”, a declarat Mervyn King.

În opinia economistului francez Charles Gave, a cărui firmă de cer­cetare, GaveKal, este foarte cunoscută în Franţa, zilele zonei euro sunt numă­rate. “Euro va înceta să mai existe în mai puţin de un an de acum înainte. Ab­­­solut tot sistemul a fost complet dis­funcţional de la început. Reîntoarcerea la monedele naţionale va contribui la alocarea mai eficientă a resurselor şi la îmbunătăţirea investiţiilor”, a declarat Mervyn King.

La rândul său, magnatul George Soros a declarat că ieşirea cel puţin a unui stat din zona euro este inevitabilă. “Haideţi să fim sinceri : suntem în mijlocul unui colaps şi este timpul să recunoaştem nevoia de schimbare”, a declarat investitorul american.

Oarecum paralele cu aceste dis­cuţii, autorităţile române îşi reafirmă hotărârea ca România să treacă în ur­mătorii cinci ani la zona euro. “2015 este data asumată de Guvernul României pentru intrarea în zona euro. Lucrurile au rămas aşa, nu au mai apărut va­riante alternative, şi nici Banca Naţio­nală nu a mai avut alte luări de poziţie în acest sens”, ne-a declarat Mugur Şteţ, consilier de comunicare la Banca Naţională a României.

Avansarea anului 2015 ca dată sigură a adoptării de către România a monedei unice europene i se pare economistului Nicolae Ţăran o reţetă sigură pentru dezastru. “Moneda euro e prea tare şi e periculoasă pentru eco­nomiile slabe, ceea ce e şi cazul Româ­niei. Nu avem ce căuta în 2015 în zona euro, pentru că nu putem manipula cursul şi riscăm să ajungem într-o si­tuaţie similară cu cea din Grecia, poate chiar mai rea. Riscăm să intrăm în colaps, iar statul să nu mai aibă cu ce să plătească pensiile şi salariile bu­getarilor”, avertizează profesorul timişorean.

O eventuală prăbuşire a euro ar avea, probabil consecinţe majore şi asupra României, ţinând cont de faptul că euro a ajuns să fie valuta în care populaţia dar şi firmele s-a împrumutat cel mai mult de la bănci. În Timiş, în prezent suma totală a creditelor con­tractate în valută – 5.632 de milioane de lei este aproape dublă faţă de cea a creditelor în lei : 2.569 de lei. Evident, şi valoarea restanţelor este mai mare la creditele în valută contractate în Timiş : 480 de milioane de lei, faţă de 331 de milioane de lei – valoarea res­tanţelor la creditele în lei.