Deşi de mai bine de doi ani se vorbeşte despre faptul că sistemul de pensii este în pragul colapsului, fiind prea mulţi beneficiari şi prea puţini contribuabili, şi că s-a luat în calcul riscul intrării în incapacitate de plată, încă nu au fost găsite şi, de fapt, nici căutate, soluţii fiabile pentru redresarea dezechilibrelor din sistemul de pensii. Mai mult, deficitul bugetului asigurărilor de pensie continuă să crească, la începutul acestui an Casele de Pensii fiind luate cu asalt de solicitanţii de pensionare anticipată, după un blocaj de şase luni al acestei posibilităţi de ieşire din câmpul muncii. În momentul de faţă, nu mai există niciun judeţ din România în care să se colecteze sumele necesare acoperirii pensiilor plătite, deficitul fiind şi în Timiş de peste 30%.


Pensionări anticipate în serie, la început de an

După ce posibilitatea pensionări­lor anticipate a fost blocată timp de jumătate de an, Casele Judeţene de Pen­sii au primit în primele luni ale acestui an, odată cu reluarea posibi­lităţii de pensionare anticipată, mii de cereri ale celor care nu mai vor să mai rămână în câmpul muncii, deşi nu au vârsta sau vechimea necesară pentru a ieşi la pensie în sistem normal.
Potrivit reprezentanţilor Casei Na­ţionale de Pensii, mulţi dintre so­licitanţii de pensionare anticipată sunt de fapt şomeri care au împlinit în a doua jumătate a anului trecut vârsta pentru pensionare anticipată şi care, din cauza vârstei, nu şi-au putut găsi niciunde locuri de muncă. În plus, sunt mulţi care se tem să nu apară o altă lege prin care să se interzică cu totul pensionarea anticipată.
Şi în Timiş, solicitanţii de pensio­nare anticipată au depus documentaţii încă din primele zile ale anului. „Am avut destul de multe solicitări, după acea întrerupere de şase luni. Au fost peste 200 de cereri, doar în ultimele două săptămâni. Sunt oameni şi din me­diul privat, dar şi din sectorul de stat. Iar solicitările continuă, deşi, în unele cazuri, pentru ieşirea la pensie înainte de termenul normal diminua­rea cuan­tu­mului pensiei poate ajunge şi până la 45%”, spune Viorel Popa, şeful Ser­viciului Comunicare Resurse Umane al Casei Judeţene de Pensii Timiş. În judeţ, până în prezent, sunt peste 6.000 de beneficiari ai pensio­nării anticipate.


Deficite în creştere

Din nefericire, valul de pensio­nări anticipate de la începutul acestui an va accentua dezechilibrul siste­mului de pensii, al cărui deficit creşte de la lună la lună, pe măsură ce sunt tot mai puţini contribuabili şi tot mai mulţi beneficiari.
În România s-a trecut de mult şi de proporţia extrem de periculoasă un angajat la un pensionar, sistem care e socotit la un pas de colaps în ţările vest-europene. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în momentul de faţă în România sunt 4,1 milioane de angajaţi şi 5,5 milioane de pensionari.
În prezent nici măcar un singur judeţ nu mai acoperă plata pensiilor din banii strânşi la bugetul de asigu­rări sociale. În Timiş, lucrurile încă stau relativ bine din punct de vedere al raportului angajaţi/pensionari, în sensul că sunt aproape 200.000 de an­gajaţi, faţă de 148.000 de pensionari. Chiar şi aşa, banii colectaţi la bugetul de asigurări sociale nu acoperă plata pensiilor – în judeţ se colectează la fondul de pensii 76 de milioane de lei, iar plata pensiilor reprezintă peste 110 milioane de lei. Există, deci, un de­ficit de peste 30%, care se accen­tuea­ză o dată cu creşterea numărului de pen­sionari şi scăderea numărului contribuabililor. „Trebuie luate măsuri fără echivoc, fiindcă pensiile repre­zintă cea mai periculoasă problemă a bugetului. Pensionarii nu au nicio vină, dar sistemul este nesustenabil pe termen lung”, spune economistul Ilie Şerbănescu.


Ştefan Gogoşanu, liderul judeţean al Cartelului Sindical Alfa : „România pierde cu fiecare tânăr care pleacă din ţară”

Ştefan Gogoşanu, liderul judeţean al Cartelului Sindical Alfa, la care sunt afiliate şi organizaţii ale pensionarilor, susţine că pensionarea anticipată re­pre­zintă o soluţie in extremis pentru persoanele care, din cauza vârstei, nu-şi mai pot găsi niciunde un loc de muncă. „Oamenii nu mai au unde să mun­ceas­că, după o anumită vârstă nu îi mai angajează nimeni, şi atunci, în condi­ţiile noii legislaţii, ei consideră că e mai bine să iasă la pensie, chiar dacă pri­mesc pensii diminuate. Ei se gândesc că pensia e un venit sigur, pe care îl iau, şi dacă mai pot, mai muncesc şi pe lângă, pentru a-şi completa veniturile”.
În opinia sa, singura soluţie fiabilă de rezolvare a deficitului sistemului public de pensii din România ar fi crea­rea de noi locuri de muncă. „Dacă nu va creşte numărul contribuabililor la fondul de pensii, va exista pericolul intrării în incapacitate de plată. Tre­buie să avem cât mai mulţi oameni în câmpul muncii. Însă tinerii care ies de pe băncile şcolilor, în loc să fie înca­draţi în muncă, nu au nicio posibilitate de angajare în condiţii decente, şi atunci pleacă în străinătate. Asta e dureros, că nu se înţelege o dată că raportul în­tre forţa de muncă angajată şi pensio­nari este foarte precar în România. Nu e normal ca un angajat să contribuie pentru pensia a aproape doi pensio­nari. Şi cu fiecare tânăr care pleacă în străinătate, acest deficit se agravează. Avem milioane de oameni care pleacă peste hotare şi nu mai contribuie nici măcar cu un leu la bugetul României. Iar oamenii politicii mai fac şi afirmaţii de genul «cui nu-i convine să plece». Dacă pleacă, ce facem cu oamenii ăştia care au muncit o viaţă întreagă, au cotizat la sistem? Cine le plăteşte pen­sia? Dacă plecăm cu toţii din ţară, cine va mai plăti taxe şi impozite?”


Preşedintele Ligii Pensionarilor Timiş, Nicolae Suciu : „Trebuie recuperate datoriile la buget ale marilor companii”

Nicolae Suciu, preşedintele Ligii Pensionarilor Timiş consideră că de­fi­citul fondului public de pensii s-ar di­minua substanţial dacă s-ar lua măsuri pentru recuperarea marilor datorii la bugetul asigurărilor sociale pe care le au o serie de companii clientelare sis­temului politic.  „Ce pot face pensio­na­rii în privinţa acestui deficit? Pensio­narii nu sunt de vină că sunt tot mai pu­ţini cei care contribuie la fondul de pensii. Şi ei au contribuit, la rândul lor. În opinia mea, soluţia redresării aces­tui deficit e recuperarea banilor de la marii datornici – companii mari, cu da­torii imense către bugetul de stat, in­clusiv către fondul de asigurări sociale. S-au şters datorii, li s-au dat tot felul de înlesniri la plată. Deci, tot din cauza unor politici de stat proaste s-a ajuns în situaţia aceasta. Şi acum, nu văd că se fac eforturi să se recupereze sumele restante de la marii datornici la buget. Se preferă să se ia câte puţin din banii celor săraci, e mai simplu aşa”.
Dacă se mizează în continuare pe acelaşi gen de politici, crede Nicolae Su­ciu, se va ajunge la diminuarea gra­duală a tuturor pensiilor. „E acum acea chestiune legată de contribuţia cu 5% la sănătate, pentru cei cu pensii între 750 de lei şi 1.000 de lei, de la acest prag intrând în vigoare impozitarea. Şi probabil că de anul viitor de la toţi se va lua acea contribuţie de 5%. E o mă­sură catastrofală. Cei 50 de lei luaţi dintr-o pensie mică pot reprezenta hra­na pe patru - cinci zile, poate chiar şi o săptămână a unui pensionar”.
Preşedintele Ligii Pensionarilor susţine însă că se va ajunge la un mo­ment dat la un grad de revoltă a popu­laţiei sărace, cu consecinţe imprevi­zibile. „Lumea se va revolta la un mo­ment dat, şi nu se ştie ce va urma. Sunt oameni care au lucrat 40 de ani, în condiţii grele, şi care au 600 de lei pensie. Ăştia sunt bani? Cum se poate trăi cu ei? Şi din ăştia să se mai reţină un procent? Cu ce mai rămân oame­nii? În afară de o categorie privilegiată, peste 70% din populaţie trăieşte la limita sărăciei. E o situaţie periculoa­să, care poate degenera oricând”.


Economist Nicolae Bobiţan : „Împrumuturile de la F.M.I. pentru plata pensiilor sunt o falsă soluţie”

Economistul timişean Nicolae Bo­biţan spune că nu a văzut până acum nicio soluţie concretă, fiabilă pe ter­men lung, care să ducă la echilibrarea sistemului de pensii din România. „S-a găsit această soluţie a împrumuturilor externe, care e o falsă soluţie, e o auto-amăgire. Pe de altă parte, şi pensia e similară unui drept de proprietate, e rezultatul unui proces îndelungat de cotizare, în urma căruia titularul are dreptul să primească o anumită sumă, iar statul nu o poate diminua discreţio­nar. În momentul de faţă, pentru rezolvarea dezechilibrelor sistemului de pensii ar trebui luate măsuri urgente de stimulare a economiei, în aşa fel încât să apară noi locuri de muncă şi mai mulţi contribuabili la sistemul de pensii”.
Economistul timişean apreciază că debitele externe pentru plata pensii­lor şi salariilor bugetarilor sunt o ade­vărată bombă cu detonare întârziată.
„Împrumuturile externe nu sunt o so­luţie, pentru că vor trebui restituite. Ele sunt o soluţie doar pentru clasa po­litică, în sensul că sunt angajate pe ter­men lung, iar mandatul politi­cienilor e pe patru, maximum cinci ani. Se iau acum împrumuturi, şi sunt lăsaţi cei care vin să se descurce, şi tinerii care vor trebui să plătească, prin taxe şi impozite, aceste datorii acumulate. Iar cei care vor urma la guvernare vor pu­tea să-şi justifice prestaţia prin «greaua moştenire». Acest concept al «grelei moşteniri» se perpetuează în România”.