Valea

Pe seama lui Dinu Săraru umblă vorba c-ar fi zis că, dacă s-ar apuca să citească şi cărţile altora, nu i-ar mai rămâne timp să le scrie pe-ale sale.
La acest fapt m-a dus gândul constatând câte articole, pamflete, dezvăluiri, comentarii, cărţi am scris despre abuzuri, incompetenţă şi mârlănie a unor slujbaşi ai legii înregimentaţi în Poliţia Română, de aproape 20 de ani încoace. Dacă s-ar fi apucat să citească (ei sau şefii acestor neîncăpători în ei înşişi de-atâta aroganţă!) ceea ce se scrie despre faptele lor reprobabile, când le-ar mai fi rămas timp să ne asigure şi să ne garanteze ceea ce tocmai ne lipseşte : liniştea, ordinea şi siguranţa civică?
E posibil să mă înşel (apropo de lecturi, desigur!) căci, la un chiolhănel sau o “cercetare” la faţa (pardon în spatele!) localului se poate aborda şi o carte.
Trebuie să mai precizez o dată că nu e vorba de toţi angajaţii instituţiei, ci doar de unii. Cei mai mulţi.