Aducând argumentul dezastrului spre care se îndreaptă sistemul public de pensii în majoritatea statelor comunitare, din cauza numărului tot mai mic de contributori şi a creşterii numărului beneficiarilor, Comisia Europeană vrea să convingă statele membre U.E. că e nevoie de o corelare a vârstei de pensionare cu speranţa de viaţă. Cum în toate statele membre speranţa de viaţă este în creştere, în România, pragul pensionării ar putea fi împins peste vârsta de 60 de ani.


Antidot la criza pensiilor

Comisia Europeană şi-a anunţat zilele trecute intenţia de a convinge statele membre U.E. să adopte ajustări automate în ceea ce priveşte legisla­ţiile lor legate de domeniul pensiilor, în aşa fel încât vârsta de pensionare să fie legată de speranţa de viaţă. Potrivit unui raport recent dat publicităţii de către Comisia Europeană în privinţa vârstei pensionării, oficialii europeni discută despre “modul în care Comisia se poate asigura că statele membre vor creşte vârsta de pensionare în funcţie de speranţa de viaţă şi vor reduce schemele de pensionare anticipată”. Comisia a anunţat că intenţio­nează să organizeze şi o dezbatere de orientare privind demografia, în cadrul primei şedinţe de plen din luna martie. Oficialii europeni vor aborda atunci pro­blema pensiilor în raport cu evoluţiile demografice.
Deşi există un consens larg cu privire la nevoia de reformă, nu toate statele membre U.E. sunt convinse că aceste ajustări automate sunt calea care ar trebui urmată. Printre adver­sarii acestor propuneri se numără şi grupul social-democrat, ai cărui repre­zentanţi au ţinut să precizeze că nu sunt deloc convinşi că speranţa de viaţă va creşte în următorii ani, menţionând că acest lucru va depinde de chestiuni imposibil de prognozat în prezent, cum ar fi nivelul de trai sau accesul la ser­vicii medicale, chestiuni care diferă fundamental de la stat la stat.
În acest sens, au fost criticate prog­nozele Comisiei Europene, care a lan­sat un raport despre reforma pensiilor potrivit căruia speranţa de viaţă va creşte, în cazul bărbaţilor, de la 76 de ani, în 2008, la 86 de ani, în 2060, şi de la 82 de ani la 89 de ani, în cazul fe­meilor. În acelaşi timp, dacă în prezent în spaţiul european fiecărei persoane cu vârsta de peste 65 de ani îi revin patru persoane active, în 2060, raportul va fi de doar un pensionar la două persoane active. Aşadar, în lipsa unor schimbări majore, finanţele publice vor avea de suportat poveri din ce în ce mai mari.


Peste 12 ani de pensie

Mai spectaculoase decât progno­zele Comisiei Europene sunt calculele Ministerului Muncii, care a făcut o esti­mare a profitabilităţii sistemului public de pensii pe baza perioadelor în care există probabilitatea ca pensia să fie încasată. Astfel, cu o pensionare la 65 de ani, şi pentru bărbaţi, şi pentru femei, Ministerul Muncii a calculat că bărbaţii pot lua, în medie, pensie, timp de 12 ani, iar femeile, care au şi o speranţă de viaţă ceva mai mare, timp de 17 ani. “În prezent, nu se aude nimic legat de o posibilă împingere a pragului de pensionare după vârsta de 65 de ani. Vârsta de pensionare e crescută gradual în prezent, ajungându-se la pensio­narea la 65 de ani, în cazul bărbaţilor, în anul 2015 şi la 63 de ani, pentru femei, în anul 2030. Poate ar mai putea fi vorba, în perspectivă, de creşterea vârstei de pensionare la femei la 65 de ani, invocându-se o posibilă discrimi­nare”, ne-a declarat Viorel Popa, şeful Serviciului Comunicare al Casei Jude­ţene de Pensii Timiş. După model european, Ministerul Muncii a militat constant în ultimii ani pentru o creştere a vârstei de pensiona­re, precizând că “prelungirea vieţii ac­tive, respectiv încurajarea persoanelor de a rămâne un timp mai îndelungat pe piaţa muncii, constituie principala so­luţie pentru redresarea dezechilibrelor din sistemul public de pensii şi a asigu­rării sustenabilităţii financiare pe ter­men mediu şi lung a acestuia”.
În ceea ce priveşte intenţia de corelare a vârstei de pensionare cu spe­ranţa de viaţă, trebuie precizat că, po­trivit Institutului Naţional de Statistică, speranţa de viaţă în Regiunea Vest a României este în medie de 71 de ani, faţă de o medie naţională de 71,76 ani şi de o medie europeană de 78,31 ani. În speranţa împingerii pragului de pen­sionare dincolo de 65 de ani, s-ar putea ajunge la situaţia în care speranţa de viaţă să coincidă cu vârsta de pensio­nare, caz în care întreg sistemul de pen­sii nu s-ar mai justifica.