Viitorul Institut de Oncologie, sub semnul întrebării

Din cauza indeciziei autorităţilor locale, care au amânat procesul de predare - primire al spitalului de pe Calea Torontalului, unde urma să înceapă construcţia Institutului Regional de Oncologie, Ministerul Sănătăţii a retras banii alocaţi Timişului pentru investiţie. Până în prezent, deşi se promitea că aceşti bani retraşi la finele anului trecut vor fi daţi înapoi în acest an, acest lucru nu s-a întâmplat. Lucrurile sunt sub semnul incertitudinii. Rămâne speranţa că nu se va renunţa la proiect din cauza tărăgănării predării imobilului respectiv.

Banii pentru investiţie, momentan blocaţi

Pe tot parcursul anului trecut, TIMPOLIS a tras semnale de alar­mă cu privire la situaţia aberantă legată de blocajul investiţiei Insti­tutului Regional de Oncologie, ce urma a fi realizat în clădirea de pe Calea Torontalului, care ar fi trebuit să fie noul Spital Municipal, blocaj cauzat de întârzierea transferului imobilului de la Primăria Timişoara la Direcţia de Sănătate Publică Timiş.

Această tărăgănare a proce­su­lui de predare - primire a imobilului a fost cauzată de neînţelegeri insti­tuţionale, legate de materiale de construcţie în valoare de 300.000 de euro, dispărute din imobil, în con­diţiile în care niciuna dintre insti­tuţiile implicate în transfer nu a vrut să-şi asume lipsa de inventar.

Abia în luna noiembrie 2011, după zeci de articole pe această temă şi după intervenţia Prefecturii, s-a semnat protocolul pentru trans­ferul clădirii viitorului Institut On­cologic de la Primăria Timişoara la Direcţia de Sănătate Publică Timiş. Era însă prea târziu pentru a mai convinge Ministerul Sănătăţii că au­torităţile locale chiar sunt interesate de acest proiect.

Astfel, după cum se putea anti­cipa, spre sfârşitul anului trecut, Mi­nisterul Sănătăţii a cerut Direcţiei de Sănătate Publică Timiş restitui­rea sumei de un milion de lei – pri­ma tranşă alocată pentru investiţie. Aceşti bani fuseseră daţi în primă­vara anului trecut, odată cu apro­ba­rea bugetului, după multe intervenţii şi insistenţe pe această temă, făcute de parlamentarii de Timiş şi de factorii de răspundere locali din do­meniul medical.

În momentul în care a confir­mat că banii au fost retraşi de Minis­terul Sănătăţii, conducerea Direc­ţiei de Sănătate Publică Timiş a recunoscut că, atunci când se resti­tuie o sumă de bani mare pentru că nu s-a reuşit cheltuirea ei pe plan local, se poate vorbi despre ma­nagement defectuos, dar că e nece­sară restituirea banilor pentru că, după ce Direcţia de Sănătate Publi­că a primit imobilul de la Primărie, nu a mai avut la dispoziţie inter­valul de 50 de zile necesar pentru organi­za­rea licitaţiei de atribuire a reali­zării studiului de prefezabilitate, din banii Ministerului. Oficialii Direcţiei de Sănătate Publică Timiş susţineau că banii nu sunt pierduţi, pentru că s-au primit promisiuni că vor fi restituiţi.

Deşi se dădeau asigurări că Timişul va primi înapoi aceşti bani în primele săptămâni ale acestui an, acest lucru nu s-a întâmplat până în prezent, lucru de natură să ridice mari semne de întrebare. “Banii nu au fost alocaţi până în prezent, e adevărat, dar probabil că nu a fost încă structurată în mod clar repar­tizarea bugetului pe ţară. Eu am în­credere că se vor primi aceşti bani, ni s-a promis acest lucru de către reprezentanţii Ministerului Sănă­tăţii”, ne-a declarat dr. Horia Ver­me­şan, directorul Direcţiei de Să­nătate Publică a judeţului Timiş.

Ministerul Sănătăţii spune că vina e a Primăriei

Ministerul Sănătăţii, sub noua conducere a ministrului Ritl Ladis­lau, a primit în ultimele săptămâni interpelări pe această temă de la mai mulţi parlamentari timişeni. “În Timiş se înregistrează un număr de bolnavi de cancer îngrijorător de mare,15.493, şi, din păcate, anual apar 2.300 de noi cazuri. O mică parte a lor au posibilitatea de a se trata în Ungaria, Austria sau în alte ţări cu medicină mai avansată decât cea din România şi astfel, din feri­cire, îşi pot salva viaţa. Marea ma­joritate, însă, nu au această posi­bilitate, cu consecinţele tragice de rigoare. În acest context, înfiinţarea unui Institut Oncologic la Timişoara, aprobată de Ministerul Sănătăţii, devine din ce în ce mai stringentă”, se arată într-una din aceste in­ter­pelări.

Însă şi parlamentarii timişeni care au semnat aceste interpelări recunosc vina tergiversării pro­cesului de predare - primire, de care se fac vinovate autorităţile locale. “Ultima problemă apărută a fost în momentul în care Primăria Timi­şoara trebuia să predea clădirea Ministerului, reprezentat la nivel local de Direcţia de Sănătate Pu­blică Timiş. Această predare a fost tergiversată aproape un an de zile, deoarece la faţa locului s-a constatat că lipseau materiale (calorifere şi termopane în special) în valoare de circa 300.000 de euro. Aceste mate­riale ar fi trebuit, însă, să existe, conform documentelor, motiv pen­tru care D.S.P. Timiş a refuzat să preia clădirea”, precizează senatorul P.N.L. Nicolae Robu într-o inter­pelare trimisă recent Ministerului Sănătăţii.

Ritli Ladislau a răspuns zilele trecute la aceste interpelări. Con­form evidenţei ministeriale, va­loa­rea de inventar a clădirii este 17,5 milioane de lei, la care se adau­gă şi acele bunuri care au făcut obiectul controverselor – 994 de termopane, în valoare de 722.484 de lei, şi 970 de radiatoare, în valoare de 518.000 de lei. Ministrul Sănătăţii susţine că vina tergiversării prelurării clădirii îi aparţine în exclusivitate Primăriei Timişoara. “Urmare a corespon­denţei scrise şi a întâlnirilor perio­dice dintre reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică şi cei ai Primă­riei Timişoara, se ajungea la un con­sens care, de fiecare dată, se modi­fica din partea reprezentanţilor Mu­nicipiului Timişoara, în sensul că ori membrii comisiei acestora refuzau să semneze documentele, ori terme­nii procesului-verbal erau modifi­caţi”, precizează ministrul.

În final, când s-a făcut ultima inventariere comună, s-a ajuns la concluzia că din cele 994 de termo­pane care figurau pe inventar au mai fost identificate doar 255. Cât despre cele 970 de radiatoare, aces­tea “nu au fost identificate, Comisiei nepunându-i-se la dispoziţie locaţia”. Ca atare, într-un final, Direcţia de Sănătate Publică Timiş a preluat doar clădirea nefinalizată şi terenul afferent, în valoare de 16,3 milioane de lei, din valoarea totală a obiec­tivului, de 17,5 milioane de lei,pre­luând şi documentaţiile existente,“care nu cuprind toate documen­taţiile tehnice şi de execuţie obli­gatorii”.

În concluzie, ministrul Sănă­tăţii evită să precizeze în mod clar ce fonduri vor mai fi repartizate Ti­mişului în acest an pentru demara­rea investiţiei legate de Institutul de Oncologie, dacă vor mai fi alocate fonduri. “Fiind în imposibilitatea aplicării procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică şi realizării studiului de prefezabilitate şi fezabilitate până la finele anului, am solicitat Ministerului Sănătăţii – Direcţia Generală Economică, re­tra­gerea prevederilor bugetare pe anul 2011, aferente obiectivului de investiţii – finanţare de la bugetul de stat, în sumă de un milion de lei, pentru elaborarea studiului de pre­fezabilitate, a studiului de fezabilitate şi a altor studii aferente şi aprobarea şi repartizarea fondurilor pentru anul 2012”, a afirmat ministrul Ritli Ladislau.

Acesta precizează că finali­zarea Institutului Regional de Onco­logie Timişoara şi, respectiv func­ţio­narea acestuia sunt condiţionate, în primul rând, de fondurile apro­bate şi alocate în acest sens. Cu alte cu­vin­te, nu este deloc sigur dacă în acest an Timişul va primi vreun leu pen­tru demararea acestei investiţii.

Problemă încă nerezolvată

Problema care a îngheţat proiectul, legată de acele materiale de construcţie de aproximativ 300.000 de euro, care au dispărut fără urmă din subsolul clădirii aflate în conservare, nu s-a rezolvat încă scriptic între Primărie şi Direcţia de Să­nă­­tate Publică. “Noi încă aşteptăm să ne spună cei de la D.S.P. cu ce s-au înregis­trat în contabilitate. Noi am predat efec­tiv clădirea, dar demersurile, pe linie de inventar, nu au mers mai departe. Acum trebuie să clarificăm situaţia anuală a inventarului şi am trimis o adresă Direc­ţiei de Sănătate Publică, să vedem ce îşi asumă ei din acel inventar. Din ce ştiu eu, nu vor să se înregistreze în evidenţele lor cu acele termopane”,afirmă Martin Staia, şeful Direcţiei Patrimoniu a Primă­riei Timişoara.

Acele termopane şi calorifere sunt de negăsit, după ce au fost lăsate în custodia firmei Italrom Construcţii, care s-a ocupat de construcţia imobilului până în anul 2000, când s-au sistat definitiv lucrările. În cazul Italrom, însă, au fost demarate procedurile de insolvenţă încă de acum doi ani.

Lipsa materialelor de construcţie a ieşit la iveală abia în ultimele luni, când s-a descoperit un act legat de aces­te ma­teriale. În momentul în care s-a verifi­cat faptic existenţa acestora, s-a ajuns la concluzia că ele nu mai existau în sub­solul în care se presupune că erau depo­zitate.

Corpul de Control al Primăriei al început verificarea acestei situaţii, însă până acum nu s-a ajuns la o concluzie clară. Practic, din cauza acelor materiale lipsă din inventar, nicio instituţie nu a vrut să-şi asume răspunderea preluării acestei situaţii, care încă nu este elucidată.