Viitorul spital regional, care va face parte din reţeaua de şase spitale regionale de urgenţă, proiect anunţat zilele trecute de Ministerul Sănătăţii, va fi ridicat la ieşirea din Timişoara, pe Calea Torontalului, alături de viitorul Institut Oncologic.


Autorităţile locale, în aşteptarea definitivării surselor de finanţare

Dr. Gheorghe Nodiţi, managerul Spitalului Judeţean Timişoara, afirmă că, la Timişoara, se discuta de multă vre­me despre realizarea acestui spital regional : “Mă bucur să văd că se reia acest proiect, rămâne speranţa că fi­nanţarea necesară va putea fi obţi­nută fără probleme”.

Totuşi, la nivel local încă nu se ştiu foarte multe lucruri legate de modul în care va funcţiona noua unitate spita­licească. “S-a mers pe ideea că aceste cen­tre trebuie făcute în marile centre uni­versitare. Aşteptăm ca proiectul să demareze, se aşteaptă şi definitivarea surselor de finanţare”, declară dr. Horia Vermeşan, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Timiş.

În ceea ce priveşte amplasarea vii­torului spital, se va merge pe ideea plasării sale pe locaţia destinată iniţial noului sediu al Spitalului Municipal, pe Calea Torontalului. În aceeaşi locaţie însă, s-a anunţat demararea unui Institut Regional de Oncologie. Horia Vermeşan spune că cele două proiecte nu se exclud reciproc, dimpotrivă. “Se va construi şi Spitalul Regional de Urgenţă, şi Clinica de Oncologie pe ace­­laşi amplasament, în apropiere. Noi avem acolo o suprafaţă de aproximativ zece hectare. E chiar indicat ca două astfel de obiective medicale să fie unul în apropierea celuilalt. În ceea ce priveşte modalitatea de acordare a asistenţei medicale, dacă prin acel spital, realizat prin parteneriat-public privat, se vor oferi servicii medicale gratuite asigu­raţilor sau contra cost, aceste amă­nunte nu au fost stabilite încă”.


“Undă verde” pentru şase spitale regionale de urgenţă

Acordul de principiu pentru cons­trucţia, de către Ministerul Sănătăţii, în regim de parteneriat public-privat, a unei reţele de şase spitale regionale de urgenţă, în Cluj, Craiova, Iaşi, Târgu Mureş, Timişoara şi Bucureşti a fost dat de Guvern săptămâna trecută. Atât finanţarea, cât şi managementul vii­toa­relor unităţi spitaliceşti vor fi private, Ministerul Sănătăţii urmând a participa în parteneriatul acesta cu te­renurile pe care se vor construi spita­lele, iar companiile eligibile cu partea de finanţare. Criteriile de eligibilitate se referă la cifra de afaceri a acestora, care trebuie să fie de cel puţin cinci milioane de euro, şi la profit, care trebuie să ajungă la minimum 500.000 de euro pe an. Ministrul Sănătăţii, Cse­ke Attila, spune că prin acest proiect se urmăreşte crearea unor unităţi com­pac­te autonome de urgenţă, cu funcţio­nalitate integrală – investigaţii, diag­nos­tic şi tratament – care să facă posibilă eficientizarea serviciului medical prin reducerea timpului nece­sar şi a costurilor pentru stabilirea diagnosticului.

Cseke Attila promite că acesta va fi unul dintre cele mai importante proiecte de investiţii în infrastructură spitalicească din ultimii 30 de ani. Acesta mai spune că există şanse reale de realizare, deoarece finanţarea nu va avea legătură cu bugetul statului, iar managementul va fi privat. Prioritate, însă, mai spune ministrul, va avea cons­trucţia spitalelor regionale din Cluj şi Iaşi : “În aceste două centre cu tradiţie în medicină există cele mai mari pro­ble­me în ceea ce priveşte infra­struc­tura spitalicească”.

Dr. Gheorghe Nodiţi, managerul Spitalului Judeţean Timişoara, confir­mă faptul că în ceea ce priveşte tera­pia intensivă, şi dotările tipice unui spital de urgenţă, la Timişoara se stă mai bine decât la Cluj sau Iaşi, deci e firesc ca investiţiile să se îndrepte spre zonele considerate prioritate zero : “La noi, Terapia Intensivă este una din­tre secţiile cele mai dotate din ţară, cu echipament de ultimă oră, cu dotări performante”.

Noile spitale regionale de urgenţă – a căror construcţie, estimează Cseke Attila, ar putea începe peste aproxi­ma­tiv 14 - 16 luni – vor fi gândite ca şi centre universitare care să asigure condiţii de asistenţă medicală de urgenţă unitară, în special pentru cazurile care necesită o abordare multidisciplinară în do­meniul terapiei.

Spitalele de urgenţă regionale vor fi construite în parteneriat public - privat şi vor avea între 700 şi 900 de paturi, costurile pentru realizarea unei singure unităţi sanitare de această dimensiune oscilând între 200 şi 300 milioane de euro. Autorităţile estimea­ză că investiţia va intra pe profit după doi - trei ani, iar după alţi cinci ani de funcţionare, banii investiţi vor putea fi recuperaţi.