Vilele neautorizate “intră la apă” în zona Surduc

Proiectat de la început pentru o umplere graduală, cu volume mari de apă, lacul Surduc le-ar putea oferi mari surprize timişorenilor – o parte, oameni de politici sau de afaceri – care, ignorând avertismentele autorităţilor locale, şi-au construit vile de vacanţă în buza lacului, fără autorizaţie. Luând în calcul perioadele prelungite de secetă generate de schimbarea climatică, Administraţia Bazinală de Apă Banat intenţionează să dubleze volumul de apă al lacului. Ceea ce înseamnă că toate reşedinţele neautorizate de vacanţă de pe mal ar putea fi inundate.

Măsuri de prevedere pentru perioadele de secetă prelungită

Preconizându-se, pe fondul schim­bărilor climatice, perioade tot mai lungi de secetă, pe timp de vară, Adminis­traţia Bazinală Banat intenţionează să dubleze în următorii doi ani volumul lacului de acumulare Surduc, cel mai mare din Timiş. Astfel, pe timp de se­cetă, lacul va asigura apa necesară iri­gaţiilor şi alimentarea localităţilor din zonă, inclusiv a municipiului Timişoa­ra. De aceea, pe termen mediu se do­reşte inundarea controlată a zonei peri­acvatice, care va duce la creşterea nive­lului apei în lac cu şase metri şi la inun­darea caselor de vacanţă construite fără autorizaţie pe actualul mal al lacului.

E un proiect care a fost prevăzut încă de la momentul creării actualului lac. Construcţia barajului din zonă a în­ceput în 1972, iar acumularea Surduc, în 1975, atingând în anul 1977 aproape 25 milioane metri cubi de apă. Etapa a doua a construcţiei a început în 1981, lacul fiind proiectat pentru acumularea unui volum de apă de 51 de milioane de metri cubi. Ceea ce înseamnă că proiectarea acumulării permite fără probleme du­blarea actualului volum de apă.

E un proiect pe care intenţionează să-l deruleze în următorii doi ani repre­zentanţii Administraţiei Bazinale de Apă Banat, care par să fi fost convinşi de seceta de anul trecut să demareze această operaţiune pe termen mediu de creştere a nivelului apei. S-a prog­nozat în acest context că exploa­taţiile agricole profesioniste nu vor putea re­zista fără sisteme de irigaţii, şi de aceea capacitatea lacului trebuie să permită alimentarea acestor sisteme. În plus, creşterea volumului actualei acumulări de apă are şi un avantaj tu­ristic, în sensul că oferă oportunitatea de a se mai dezvolta o zonă de interes tu­ristic pen­tru judeţul Timiş, în conti­nuarea plajei deja existente.

Veste proastă pentru proprietarii de vile neautorizate

Deşi acest proiect pare să aibă numai avantaje pentru judeţ, el este o veste extrem de proastă pentru proprie­tarii de case de vacanţă din zonă, care au ignorat avertismentele Primăriei şi ale fostei Direcţii de Apă Banat, con­struindu-şi vile în buza lacului, fără să aibă autorizaţiile necesare. Pe plajele lacului Surduc sunt în prezent aproxi­mativ 30 de case de vacanţă fără auto­rizaţie de construcţie şi care se află sub cota de inundaţie de 198 de metri. Printre proprietari se numără şi politi­cieni, dar şi oameni de afaceri cunos­cuţi din Timişoara.

“S-a luat în discuţie această va­rian­tă de creştere a volumului de apă din lacul Surduc. Nu este, însă, din ce am înţeles, un proiect pe termen scurt, el va fi realizat etapizat, în următorii trei - patru ani. Cât despre proprietarii care au vile acolo aproape de nivelul actual al lacului, ei au fost avertizaţi şi li s-a spus că s-ar putea la un moment dat să crească nivelul apei. De altfel, noi nu am eliberat niciun fel de auto­rizaţii sub cota de inundaţii de 198 de metri. Cei care şi-au construit acele vile neautorizate, ignorând avertismen­tele şi amenzile, au făcut-o pe riscul lor”,spune viceprimarul comunei Fâr­dea, Lion Capotescu.

La rândul său, inginerul Con­stan­tin Ştefan Sandu, directorul Admi­nistraţiei Bazinale de Apă Banat, spune că acel proiect a fost creat de la înce­put în ideea creşterii ulterioare a nive­lului apei, încă din 1978 fiind realizate amenajări pentru această variantă.“Deci, nu e o surpriză pentru nimeni. Pe de altă parte, nu pot să vă dau un termen clar legat de derularea acestui proiect. E sigur că el va fi realizat în următorii doi - trei ani. Nu sunt, deci, justificate, abordările pe care le-am mai văzut, că va veni un val tsunami de şase metri şi va inunda casele de vacanţă din zona Surduc”, explică ofi­cialul A.B.A.B.

Acesta precizează că în niciun caz proiectul nu este unul nou gândit, şi că toţi cei din zonă puteau anticipa că se va întâmpla acest lucru la un moment dat. “Intenţia este una veche. Această proiectare a acumulării a fost gândită extraordinar de bine. Acum, în con­diţiile unor perioade prelungite de secetă, putem avea o sursă foarte bună de captare a apei, pentru agricultură şi reţelele de alimentare cu apă ale localităţilor. Evoluţia climatică din ultima perioadă ne-a dat de gândit şi am decis că e momentul să trecem la implementarea etapizată a acestui proiect. Cei care şi-au făcut construcţii în zonă ştiau foarte bine că se va întâmpla acest lucru, peste un an, peste doi sau peste 50. Iar acest lucru ar fi trebuit să le dea de gândit înainte de a realiza construcţii neautorizate în zo­nă”, afirmă Ştefan Sandu.

Proprietarii caselor de vacanţă vor fi somaţi din timp, urmând să decidă ce vor face cu acele construcţii. “Ori­cum, nu se poate compromite un proiect foarte bun pentru zonă pentru intere­se­le personale ale unor cetăţeni, care au case de vacanţă aici”, mai spune di­rec­torul Administraţiei Bazinale de Apă Banat.

Proiecte de anvergură pentru zonă

În ultimii ani s-au investit sume destul de mari în amena­ja­rea zonei Surduc, ca una dintre ariile turistice principale ale Timişului. Cu o suprafaţă de 460 de hectare, Surducul este cel mai mare lac din Timiş, iar apa lacului nu îngheaţă pe timp de iarnă, ceea ce creează condi­ţiile necesare pentru supravie­ţui­rea în sezonul rece a mii de păsări acvatice. Mergându-se pe ideea conservării acestui areal, s-au atras pentru Surduc finanţări, prin Consiliul Jude­ţean, folo­sindu-se un proiect nu­mit „Îm­bunătăţirea manage­mentului siturilor Natura 2000”, centrat pe tema manage­men­tului arii­lor protejate şi a pro­tecţiei mediului înconjurător. Acest proiect, la care C.J. Timiş par­ticipă împreună cu mai mul­te regiuni italiene în frunte cu Regiunea Veneto are un buget impresionant, de 2,5 milioane de euro, şi e centrat în principal pe zona protejată Surduc. Con­tri­buţia proprie a C.J. Timiş la acest proiect este în valoare de 160.000 de euro, iar sumele in­vestite vor fi rambursate din bu­getul Fondului European de Dezvoltare Regională.

Totodată, în zona Surduc se mai doreşte accesarea de pro­iecte de finanţare pentru o serie de obiective punctuale, cum ar fi rezolvarea asigurării servi­cii­lor de salubritate, desfiinţarea împrejmuirilor (şi a construcţii­lor) făcute abuziv, introducerea ilu­minatului public pe principalele căi de circulaţie şi amplasarea elementelor de mobilier urban (bănci, lămpi pitic, duşuri, grupuri sanitare, elemente de semnali­za­re direcţii şi zone de interes).

Nu în ultimul rând, există şi un proiect de amenajare de platformă de campare la Lacul Surduc, pe versantul situat la nord-vest de Mâtnicul Mic, în valoare de 3,5 milioane de euro.

Investiţii controversate

Totuşi, de pe lista de in­ves­tiţii realizate de administraţia judeţeană în zona Surduc nu au lipsit obiectivele controversate, despre care o serie de consi­lieri judeţeni au remarcat că par să aibă mai degrabă legă­tură cu vilele unor reprezen­tanţi ai administraţiei judeţene decât cu zona în sine.

Astfel, discuţii a cauzat în plenul Consiliului Judeţean şi achiziţionarea de către admi­nistraţia judeţeană a unor ca­mere video de securitate cu IP, montate în zona de amonte a lacului Surduc. Potrivit listei de achiziţii, “fiecare set de ca­meră video cu IP este formată din o camera de exterior cu IP Honeywell, cu zoom analogic de 35x, o cameră fixă cu IP TP link de exterior şi unitate de stocare date şi transmitere pe Internet”. Un set de trei ca­me­re de acest fel a costat 18.250 de lei. Camerele au fost instala­te pe stâlpii metalici din zona de amonte a lacului Sur­duc şi conectate la infra­struc­tura de transmisie date exis­tentă.

Controverse a mai cauzat anul trecut şi o hotărâre de Consiliu Judeţean care a trecut lacul pe lista obiectivelor de interes judeţean pentru care se execută paza prin Direcţia de Prestări Servicii Timiş. Astfel, se atribuiau în zonă cinci paz­nici care, în opinia unor consi­lieri judeţeni, oricum nu au cum să acopere toată zona.

Conducerea C.J. Timiş spunea atunci că va exista o strategie de pază pentru Lacul Surduc pe trei niveluri : supra­veghere video, supraveghere cu una din bărcile din dotare şi un punct de pază cu cinci per­soane care să asigure această supraveghere.