Zeci de controale inutile la vămile timişene

Corupţia înfloritoare de la birourile vamale, care a făcut la începutul acestui an obiectul descinderilor D.N.A., nu a fost observată anterior de vreun control al Autorităţii Naţionale a Vămilor. Deşi în ultimii doi ani, înainte de raidurile D.N.A. de la Moraviţa, în urma cărora zeci de vameşi şi poliţişti de frontieră au fost reţinuţi pentru corupţie, au existat extrem de multe controale făcute de structurile de control ale A.N.V., acestea nu au remarcat vreo neregulă majoră la acest punct de frontieră, lucru de natură să ridice serioase semne de întrebare cu privire la eficienţa şi obiectivitatea acestor acţiuni de verificare.

Peste 200 de controale în ultimii doi ani

În urma rezultatelor spectaculoa­se ale operaţiunii “Corupţie în vămi”, în urma căreia zeci de vameşi şi poli­ţişti de frontieră din vestul ţării au fost arestaţi pentru corupţie, s-a stabilit că la puncte de trecere a frontierei pre­cum Moraviţa exista o reţea infrac­ţională extrem de bine structurată şi organizată, care acţiona de multă vre­me pe baza unui sistem clar de colec­tare a şpăgii.

Deşi probatoriul D.N.A. acoperă o perioadă relativ mică, de câteva luni, de monitorizare a operaţiunilor ilegale de la punctele vamale timişene, toate indiciile din dosar sugerează că aceste reţele organizate de colectare a şpăgii funcţionau de foarte multă vreme. Toc­mai de aceea, e extrem de greu de în­ţe­les de ce controalele interne ale Au­torităţii Naţionale a Vămilor, care nu au lipsit în ultimii doi ani în vestul ţării, nu au reuşit să identifice măcar parţial indicii ale corupţiei înfloritoare de la puncte de trecere a frontierei precum Moraviţa.

De aceea, conducerea Autorităţii Naţionale a Vămilor şi a Agenţiei Na­ţionale de Administrare Fiscală au fost interpelate recent pe această temă, solicitându-li-se să precizeze câte con­troale interne au realizat în ultimii doi ani la punctele vamale în care raziile D.N.A. au făcut ulterior ravagii. Răs­punsul oficial al A.N.A.F. confirmă faptul că s-au efectuat în ultimii doi ani zeci de mi­siuni specifice pentru “veri­ficarea mo­nitorizării vamale, în vede­rea preve­nirii, identificării şi sanc­ţionării fraude­lor vamale şi fiscale cu grad ridicat de risc”. Printre punc­tele vamale în care au fost organizate ast­fel de misiuni, sunt menţionate în co­municarea ofi­cia­lă a A.N.A.F. tocmai punctele în care s-au făcut zeci de ares­tări pentru corupţie : Moraviţa, Porţile de Fier, Naidăş, Con­stanţa Port. Faptul că aceste controale, făcute îna­inte de descinderile D.N.A. nu au reuşit să identifice sistemele orga­nizate de co­lectare a şpăgii de către vameşi şi poli­ţişti de frontieră denotă faptul că au fost total inutile.

Pe lângă aceste controale, însă, mai specifică A.N.A.F., “Autoritatea Naţională a Vămilor, prin Comparti­men­tul Verificări Interne, a efectuat, în perioada mai 2009 - februarie 2011 un număr de 223 de controale şi inves­ti­gaţii”. Dintre acestea, peste 20 de controale interne de acest gen au avut le­gătură, directă sau indirectă, cu punc­tele vamale din vestul ţării. În aceste condiţii, cum a fost posibil ca, în ciuda a zeci de controale făcute de structura internă de inspecţie a A.N.V., să nu se descope­re măcar tangenţial ce se întâmpla în puncte vamale pre­cum Moraviţa ?

“La noi se organizează fie controa­le de tip audit, care sunt ori ale Autori­tăţii Naţionale a Vămilor, ori ale Agen­ţiei Naţionale de Administrare Fiscală, şi sunt şi inspecţii ale Compartimen­tului de Verificări Interne al Autorităţii Naţionale a Vămilor. Ele nu au o anumi­tă periodicitate, ci se realizează, de regulă, pe baza unor sesizări sau a unor solicitări de anchete administrative”,spune Nicolae Stoican, directorul ad­junct al Direcţiei pentru Accize şi Ope­raţiuni Vamale Timişoara.

Anchete selective

Semne de întrebare legate de întreaga operaţiune “Corupţie în vămi” nu ridică doar faptul că sutele de controale făcute la nivel naţional de către structurile de inspecţia ale A.N.V. nu au reuşit să descopere niciun indiciu legat de corupţia de la Vămi, ci şi faptul că ancheta D.N.A. pare să se oprească doar la eşaloanele inferioare ale sistemelor infracţionale.

Practic, în dosarele de corupţie instrumentate de D.N.A. sunt extrem de multe indicii legate de faptul că amploa­rea acestor sisteme de colectare a şpăgii în vămi şi durata în care au func­ţionat neîntrerupt, fără să fi fost de­ranjate de vreo structură a statului, su­gerează că exista o corupţie la nivel superior şi că o parte din mita colec­tată mergea mai departe, spre eşaloa­nele superioare, rămase neidentificate şi neatinse de anchetă.

În rechizitoriul dosarelor Mora­viţa şi Naidăş procurorii anticorupţie precizează că,“sub coor­donarea supe­rio­rilor, inculpaţii au facilitat introdu­cerea ţigărilor în ţară şi au întreprins acţiuni de protejare a transporturilor pe traseu, până la lo­curile de depozitare temporară”.

În aceleaşi documente ale acuzării se mai menţionează că “lucrătorii vamali cu funcţie de şef de tură sau cu o poziţie dominantă în cadrul grupului de vameşi aveau rolul de a colecta de la vameşii din subordine sumele primite de aceştia, cu titlu de mită, de la trafi­can­ţii de ţigări pe perioada turei res­pective, de a remite şefilor de tură ori şefilor de grupă ai lucrătorilor de po­liţie jumătate din sumele colectate” Cotizau aceştia mai departe către su­pe­riorii lor ? E un aspect rămas în coadă de peşte în ancheta D.N.A.

Aceasta deşi procurorii spun că sistemul ajunsese la o amploare foarte mare şi la un mecanism de funcţionare extrem de eficient, vămile fiind oare­cum “privatizate” de membrii grupării. “Alegerea momentului favorabil şi declanşarea activităţilor infracţionale se făcea numai după ce şeful de tură al vameşilor şi şeful de tură al poliţiştilor de frontieră primeau confirmarea de la şefii Posturilor de Poliţie Comunale şi de la poliţişti din echipajele Poliţiei Ru­tiere că întreaga zonă este supra­vegheată de către aceştia şi că nu sunt prezente persoane care le-ar putea împiedica activitatea sau instituţii ale statului nu efectuează controale. În consecinţă, în timpul derulării traficu­lui cu ţigări, respectivul segment de teritoriu era pe deplin sub stăpânirea grupului infracţional organizat, fiind practic scos de sub autoritatea statu­lui”, spuneau procurorii anticorupţie. Or, un asemenea sistem foarte ramifi­cat nu poate funcţiona de unul singur fără o protecţie la nivel înalt.

E un lucru pe care l-a afirmat şi liderul Sindicatului Vameşilor şi Poliţiş­tilor “Pro Lex”, Vasile Lincu, care încă din momentul arestărilor realizate de D.N.A. preciza că “s-a uitat” să se investigheze cotizaţiile plătite la eşa­loanele superioare de către vameşii co­rupţi. “Sume importan­te de bani sunt plătite sub formă de abo­nament sau fi­nanţare a campanii­lor electorale. Sume­le sunt colectate printr-un sistem orga­nizat şi centra­lizat. Sistemul corupţiei generalizate e făcut funcţional prin promovarea temporară a şefilor de tură, şefilor de vamă şi directorilor de regionale, per­mutări de lucratori vamali prin în­de­părtarea unora şi aducerea altora, aducerea în funcţii de conducere a unor persoane ce nu au cunoştinţe în ceea ce priveşte legislaţia vamală, mu­tarea lucrătorilor vamali fără decontarea cheltuielilor de deplasare sau cazare şi îndepărtarea, schimbarea din funcţii sau destituirea lucrătorilor vamali care au descoperit fraude sau nereguli săvârşite de firme protejate”, spune Vasile Lincu

Acesta susţine că felul în care a evoluat între timp ancheta D.N.A. e de natură să îl facă să creadă că a avut dreptate. “Ancheta a rămas cantonată la eşaloanele inferioare, nu s-a dus mai departe. E de ajuns să ne uităm la persoanele învinuite, la funcţiile ocu­pate. Cei care putea duce ancheta spre vârf au fost imediat eliberaţi, unii, chiar scoşi de sub urmărire penală. Felul în care s-a derulat a venit ca o confirma­re că a fost mai mult un circ mediatic. Majoritatea inculpa­ţilor au fost deja puşi în libertate. Au existat şi cazuri în care procurorii au uitat, chipurile, să ceară prelungirea mandatelor de ares­tare – lucru care spune destul de mul­te”, consideră liderul sindical.

Ping-pong în Justiţie

Felul în care se derulează în Justi­ţie procesul lotului “Moraviţa 1” pare să confirme bănuielile lideri­lor de sindicat. Până în prezent instan­ţele la care a fost repartizat dosarul au părut mai degrabă interesate să scape de el. Ajuns iniţial la Curtea de Apel, dosarul a fost trimis la Tribunalul Timiş, invo­cându-se faptul că această instanţă es­te “competentă după mate­rie, calita­tea persoanei şi teritorial”. Însă la Tri­bunalul Timiş, la începutul acestei luni magistraţii cărora le-a fost repartizat dosarul şi-au declinat com­petenţa soluţionării cauzei în favoarea ... Curţii de Apel Timişoara şi, totodată, au dis­pus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă. Ca atare, in­stanţa supermă va trebui să stabilească dacă Tribunalul Timiş sau Curtea de Apel Timişoara e instanţa competentă pentru soluţionarea dosa­relor. Însă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie e una dintre cele mai aglome­rate instanţe din ţară, iar dosarul nici măcar nu a primit încă termen, fiind ştiut că, din cauza numărului mare de cauze aflate pe rol, această instanţă stabileşte termene la cel puţin patru sau şase luni. Ceea ce înseamnă că procesul în cazul lotului Moraviţa se va întinde pe ani buni.

“Deocamdată, vameşii judecaţi pen­tru corupţie au fost suspendaţi. Dacă vor fi achitaţi, statul va trebui să le acorde retroactiv salariile din aceas­tă pe­rioadă”,mai spune Nicolae Stoi­can, direc­torul adjunct al D.R.A.O.V. Timişoara.