Zeci de nereguli cu fondurile pentru bolnavii de cancer şi diabet

Probabil ca o contra-pondere sau o reacţie la acuzaţiile medicilor de familie legate de subfinanţare, şi la refuzul acestora de a încheia contractul cadru pe acest an, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a făcut publice la sfârşitul săptămânii trecute primele rezultate legate de eliberarea de reţete de către medicii de familie. Pe lângă eliberarea de reţete pe numele a mii de persoane decedate, la nivel naţional, C.N.A.S. susţine că a găsit şi nereguli mari la prescrierile de medicamente tratarea cancerului şi diabetului, nereguli care nu ocolesc nici Timişul.

Controale simultane la nivel naţional

Poate ca urmare a conflictului cu medicii de familie, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a dat publicităţii la sfârşitul săptămânii trecute nere­gu­lile constatate legate de eliberarea de re­ţete pentru medicamente compensate şi gratuite în primul trimestru al acestui an.

S-a stabilit, cu această ocazie, că mii de reţete au fost prescrise în trimes­trul întâi al acestui an pe numele unor persoane decedate, aproape 20.000 aveau coduri numerice personale in­corecte sau inexistente, iar mai mult de 30.000 vizau prescrieri pentru acelaşi cod numeric personal.

Prejudiciile pentru fiecare din aceste abateri sunt de ordinul sutelor de mii de lei.

Casa Naţională de Asigurări de Să­nătate a vrut şi să demonstreze că noul sistem informatic de monitorizare a prescrierilor funcţionează, putând veri­fica şi identifica neregulile legate de tra­tamentul medicamentos în ambulatoriu.

Conform acestor date, aproape 1.400 de reţete au fost prescrise în trimestrul întâi al acestui an pe numele unor persoane decedate, cele mai multe fiind înregistrate în Bucureşti, respectiv 309, urmat de judeţele Sibiu cu 137, Dolj - 100, Alba - 91, Constanţa - 81 şi Galaţi - 75. Deşi Timişul este un judeţ cu un număr mare de medici de familie, nu au fost identificate nereguli de acest gen pe plan local.

De asemenea, la nivel naţional, au fost descoperite 19.800 de prescrieri pe reţete cu CNP-uri incorecte sau inexis­tente, cele mai multe greşeli fiind în Bucureşti, Argeş, Olt şi Vâlcea. Şi în ca­zul acestor nereguli lipsesc constată­rile din Timiş, după cum lipsesc consta­tările de pe plan local şi în cazul verifi­cărilor legate de prescrieri multiple pentru acelaşi cod numeric personal, peste 30.000 de abateri de acest gen fiind identificate la nivel naţional.

Nereguli legate de medicamentele pentru cancer şi diabet

De regulă, după cum a mai preci­zat Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, nereguli importante în ceea ce priveşte prescrierea se regăsesc la prescrierile pentru afec­ţiuni cronice.

De exemplu, în cazul cancerului, medicamentele prescrise sunt, de re­gulă, foarte scumpe, iar acest lucru este un factor favorizant pentru apariţia unor nereguli.

Şi Timişul a fost nominalizat, pe acest segment, de către C.N.A.S., identificându-se 28 de situaţii de ne­concordanţă în ceea ce priveşte pre­scrierile pentru medicamente pe progra­mul de oncologie, dintre care patru deja au fost confirmate ca nereguli. Din păcate, nu s-a reuşit până în prezent decât recuperarea unei sume mici – 10.000 de lei, din totalul prejudiciilor care pot fi fabuloase în acest caz.

Cu risc mare de nereguli este şi programul legat de tratarea diabetului zaharat. Aici, după confruntarea da­telor obţinute de la medici şi farmacişti, s-au identificat, în Timiş, 74 de necon­cordanţe, dintre care 11 au fost până acum confirmate ca nereguli.

Controloalele sunt încă în derulare.

Vacanţe în Tazmania oferite de producătorii de medicamente

Lucian Duţă, şeful Casei Naţio­nale de Asigurări de Sănătate, a ţinut să denunţe, cu ocazia publicării acestor date, “relaţia de concubinaj care a exis­tat şi există între medicii prescriptori şi piaţa farmaceutică”, precizând că “acest lucru se petrece proporţional cu o creştere a vacanţelor şi a concediilor exotice pe care unii medici le fac”.

Lucian Duţă susţine că există o creştere a consumului de medicamen­te, coroborat cu plecarea unor medici în concedii în Tanzania finanţaţi de firme de medicamente.

“În România se prescriu doar medicamente scumpe. Rolul CNAS este de a asigura medicamente pentru toţi pacienţii. În ultimii ani a fost o creştere a resurselor financiare de aproape 70%. Sigur că banii sunt încă puţini, dar aceşti bani s-au dus pe consumul de medicamente scumpe chiar dacă există şi variante la fel de bune, dar mai ieftine”, a precizat Lucian Duţă.