Confruntate cu un val în creştere de migranţi, mai ales în contextul revoltelor din ţările arabe şi al situaţiei de conflict militar din Libia, ţările europene au dezbă­tut constant în ultimele luni problema gestionării migra­ţiei. Grecia, una dintre ţările cel mai afectate de valul de migraţie venit dinspre ţările arabe, a propus o soluţie extrem de controversată : crearea unui zid securizat la frontiera sa terestră cu Turcia. Propunerea, chiar dacă a fost primită cu ostilitate de majoritatea oficialilor europeni, ca şi de guvernanţii turci, va fi pusă în aplicare în perioada următoare, Guvernul grec alocând deja sumele necesare operaţiunilor preliminare ce ţin de exproprieri, proiectare şi alcătuirea documentaţiei.


O propunere şocantă

Pentru că dintre toate ţările co­mu­nitare, Grecia este cea mai afectată de migraţia venită dinspre ţările arabe, la începutul acestui an Guvernul elen a anunţat o măsură de oprire a valurilor de migranţi clandestini considerată şocantă de către o bună parte din re­prezentanţii instituţiilor europene.

Astfel, autorităţile greceşti plănu­iesc să construiască un zid de-a lungul frontierei terestre a Greciei cu Turcia. Construcţia, ce se va întinde pe 206 kilo­metri, are exlusiv scopul de a opri imi­granţii ilegali, după modelul zidului de la frontiera Statelor Unite cu Mexicul.

“Cooperarea Greciei cu alte state ale U.E. merge bine. Acum plănuim să construim un zid, pentru a face faţă imigraţiei ilegale” – acesta a fost primul anunţ oficial făcut în acest an pe această temă de către ministrul grec pentru Imigrare, Christos Papoutsis, fost comisar european pentru Energie.

Proiectul, care a declanşat critici în Grecia şi a fost primit cu reţinere în restul Europei, prevede şi instalarea de camere termice şi intensificarea acti­vităţii de patrulare.

“Societatea greacă a ajuns la limi­tă în privinţa imigranţilor ilegali. Suntem absolut hotărâţi în această privinţă. În plus, vrem să dăm o lovitură hotărâtoa­re grupărilor de trafic de imigranţi, care fac comerţ cu oameni şi cu spe­ranţa lor pentru o viaţă mai bună”, a mai spus Christos Papoutsis.

Cu aceeaşi ocazie oficialul grec a comparat planul construcţiei cu zidul de 1.050 de kilometri care străbate zone din Arizona, California, Texas şi New Mexico, la frontiera Statelor Uni­te cu Mexicul. Construit în ultimii cinci ani şi având o valoare de 1,8 miliarde de euro, fiind dotat cu camere de su­praveghere, radare, patrule motorizate şi avioane fără pilot, zidul, cu o înălţi­me de 4,5 metri, din metal, a produs, ini­ţial, un val de proteste, din motive umanitare şi de mediu, dar a obţinut, în ultima perioadă, tot mai multă susţi­nere în Statele Unite.


Reacţii previzibile

Reacţiile instituţiilor europene dar şi ale ţărilor vecine în legătură cu pro­iectul Greciei au fost dintre cele mai diverse. Astfel, în contextul în care U.E. şi-a manifestat în mod frecvent nemulţumirea faţă de zidul ridicat de autorităţile israeliene pentru a securiza graniţa cu Palestina, Grecia a fost ţinta unui şir de critici venite din partea a zeci de comisari europeni şi europar­la­mentari, care au susţinut că, în condi­ţiile în care negocierile de aderare ale Turciei la U.E. progresează lent, ten­siunile istorice dintre Grecia şi Turcia ar putea fi percepute, odată cu noua barieră, drept un simbol al antipatiei Uniunii faţă de vecinul său de la sud.

Ministrul grec pentru Imigrare, Christos Papoutsis, nu s-a arătat intimi­dat de aceste prime reacţii adverse, cri­ticând ipocrizia statelor europene care şi-au exprimat opoziţia faţă de proiec­tul de construire a barierei la graniţa cu Turcia. “Este o ipocrizie să critici Grecia că nu asigură securitatea grani­ţelor conform reglementărilor Schen­gen, dar în acelaşi timp să critici în­cercarea de a extinde supravegherea la frontiere”, declară Christos Papoutsis. “Poate, unii ar vrea ca Grecia să de­vină o zonă de reşedinţă pe termen lung şi un centru de triere pentru imi­granţii care vin de pe întreaga planetă pentru a ajunge în alte ţări europene”, a adăugat el, estimând că Grecia nu poate suporta o asemenea povară.

Papoutsis a reamintit că autori­tăţile de la Atena solicită revizuirea reglementărilor europene privind mi­graţia, care limitează procedurile de azil la ţara unde ajung imigranţii.

Turcia, direct vizată de proiectul “zidul grecesc”, nu a avut o reacţie ini­ţială ostilă, declarând că înţelege pro­iectul Greciei de a ridica un zid de-a lungul unei părţi a frontierei lor comune pentru a lupta contra imigraţiei clan­destine. “Nu ar fi drept să îl numim un zid. Nu este decât o barieră. Am discu­tat despre chestiune şi avem deplină încredere unii în alţii”, a declarat primul ministru turc Recep Tayyip Erdogan.

Premierul turc a susţinut că a fost impresionat să afle că Grecia găzdu­ieşte aproape un milion de imigranţi cu situaţie în neregulă, dintre care cea mai mare parte au tranzitat prin Turcia. “Cifrele sunt foarte, foarte ridicate şi acest lucru a influenţat opinia mea”, declară Recep Tayyip Erdogan.

La rândul său, premierul grec Georgios Papandreou s-a arătat încre­zător că acest proiect, considerat ex­trem de controversat la nivelul Par­la­mentului European, nu va afecta re­la­­ţiile dintre Turcia şi Grecia, preci­zând că nu îi vizează pe cetăţenii turci. “Noi discutăm despre o problemă comu­nă. Cooperăm asupra acestei chestiuni şi am avut o colaborare foarte con­struc­tivă. Trebuie să îi convingem pe euro­peni că noi avem o cooperare foar­te strânsă şi serioasă cu Turcia asupra chestiunii imigraţiei clandestine”, a declarat Georgios Papandreou.


O problemă care se acutizează

Grecia a anunţat, ca o primă fază a proiectului “zidului de protecţie”, inten­ţia de a îngrădi frontiera sa terestră cu Turcia pe un tronson de 12,5 kilome­tri în zona râului Evros. Anul trecut, peste 35.000 de inter­cep­tări au fost efectuate în această zonă, devenită principal punct de trecere al migranţilor clandestini în U.E.

“Am analizat experienţele altor ţări europene în acest domeniu, ca de exemplu cele ale Spaniei şi Lituaniei, şi avansăm acum spre construirea zidu­lui”, a declarat săptămâna trecută mi­nistrul grec pentru Protecţia Cetăţe­nilor, Christos Papoutsis.

Grecia este principalul punct de intrare pe teritoriul european a imi­gran­ţilor ilegali din Africa şi Asia. Co­misia Europeană a trimis în această ţară o misiune Rabit (Rapid Interven­tion Border Teams), alcătuită din 175 de gardieni înarmaţi, provenind din 25 de ţări membre, al cărei mandat a fost prelungit până la sfârşitul acestui an. În octombrie 2010, luna de dinainte de sosirea misiunii, la frontiera greacă au fost interceptate 7.586 de persoane. În noiembrie, numărul acestora deja scăzuse la 4.720.

Declarându-se depăşită de proble­ma migranţilor, Grecia a anunţat că va efectua controale asupra imigranţilor aflaţi pe teritoriul ţării, pentru a stabili câţi dintre aceştia au drept de azil şi a-i expulza pe cei aflaţi ilegal în ţară.

“Cei care îndeplinesc condiţiile pentru a se întoarce în ţările de origine se vor întoarce şi, indiferent care este situaţia, dacă vor fi constatate încăl­cări ale legii, vor primi bilete pentru revenirea în ţara lor şi vor pleca”, a declarat ministrul adjunct al Muncii, Anna Delara.

Grecia se confruntă cu o creştere importantă a numărului de imigranţi şi solicitanţi de azil, capacităţile de pri­mire ale statului elen fiind suprasoli­citate, într-un moment de criză eco­no­mică şi socială.

Administraţia care gestionează ce­rerile de azil este depăşită de situaţie, iar 47.000 de solicitanţi aşteaptă, în unele cazuri timp, de mai mulţi ani pro­nunţarea unei decizii.

Organizaţiile pentru drepturile omului au criticat în repetate rânduri tratamentul inadecvat aplicat persoa­nelor care se refugiază în Grecia, în urma conflictelor din Africa, Orientul Mijlo­ciu sau subcontinentul indian. Solici­tanţii de azil şi imigranţii sunt cazaţi în centre de detenţie, în celule aglomerate şi inadecvate, majoritatea fiind eliberaţi, în cele din urmă, cu ordine de expulzare.

Potrivit Înaltului Comisariat O.N.U. pentru Refugiaţi, cei mai mulţi dintre solicitanţii de azil provin din Afganis­tan, Irak şi Somalia.