Pentru că Uniunea Europeană a impus României embargo în ceea ce priveşte acordarea de subvenţii socotite neconcurenţiale, activitatea de colectare a deşeurilor de animale, gestionată la nivel naţional de către societatea Protan, ar putea fi blocată, cu consecinţe dezastruoase pentru Timiş. Deşi pe plan local continuă colectarea cadavrelor de animale, reprezentanţii D.S.V.S.A. Timiş spun că în alte judeţe s-a sistat acest proces, riscul producerii unor epizootii fiind unul imens. O blocare a colectării de deşeuri animaliere ar putea duce la un adevărat dezastru ecologic în judeţ, având în vedere existenţa unor ferme mari de creştere a porcinelor, şi ar avea efecte dezastruoase pentru zootehnie.


Subvenţii sistate via U.E.

De gestionarea deşeurilor animaliere din ţară se ocupă încă din anii '50 reţeaua de fabrici de prelucrare a deşeurilor de abator şi cadavrelor de animale Protan. În 2002, Protan a fost privatizat de A.P.A.P.S., pachetul majoritar fiind preluat de compania Phoenix-Farm, iar în mai 2006, asocierea Protan S.A. Atev a devenit, prin licitaţie, concesionara activităţii de ecarisaj la nivel naţional. Protan a încheiat contracte de colectare şi neutralizare a deşeurilor de origine animală cu 8.760 de agenţi economici şi cu 2.505 de consilii locale şi primării, colectând aceste deşeuri prin intermediul unor sucursale distribuite pe euroregiuni.
Timişul este arondat Sucursalei Protan Suplacu de Barcău, alături de Bihor, Arad şi Caraş-Severin. Organizarea şi desfăşurarea activităţii de neutralizare a deşeurilor de origine animală, gestionată de Protan a fost considerată activitate publică de interes naţional, care a fost sprijinită de la bugetul de stat prin Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Protan primind de la stat o subvenţie de 21 de eurocenţi pentru fiecare kilogram de resturi animale incinerate.
În acest an au apărut, însă, probleme şi tensiuni legate de această activitate de colectare la nivel naţional. Şi aceasta pentru că pe 31 decembrie 2009 a expirat perioada de tranziţie în care – conform Tratatului de Aderare –, România putea continua să acorde subvenţii care nu erau conforme cu regulile concurenţei şi ale ajutoarelor de stat din U.E.
Sistarea subvenţiilor a nemulţumit reprezentanţii Protan. Potrivit Guvernului, “S.C. Protan S.A. a transmis atât către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cât şi către Agenţia Domeniilor Statului mai multe adrese prin care a comunicat suspendarea şi/sau încetarea contractelor de concesiune datorită neacordării subvenţiilor de la bugetul de stat pentru activitatea de neutralizare a deşeurilor de origine animală”. Lucrurile au luat amploare în primăvară, când, după cum preciza tot Guvernul, în data de 26 mai, în cele opt euroregiuni de dezvoltare ale României a încetat activitatea de colectare şi neutralizare a subproduselor de origine animală de către Asocierea Protan-Atev şi, ca urmare, se vor crea condiţii favorabile pentru izbucnirea de epizootii grave ce pot pune în pericol sănătatea publică. Lucrurile nu sunt simple nici din punct de vedere scriptic, contractual, pentru că, după cum se precizează într-un proiect de lege menit să rezolve cumva această situaţie, “în acest moment S.C. Protan S.A. se consideră liber de contract, iar Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Agenţia Domeniilor Statului nu recunosc pretenţiile S.C. Protan S.A. solicitând, pe calea instanţei, obligarea acesteia la continuarea activităţii. În această situaţie, A.D.S. nu poate demara nicio procedură pentru scoaterea la licitaţie a activităţii de neutralizare a deşeurilor”.
Ca atare, lucrurile s-au împotmolit şi de aceea, prin ordonanţă de urgenţă, Guvernul vrea să elimine declararea activităţii de neutralizare a deşeurilor de origine animală ca activitate de interes naţional şi să abroge reglementările legale prin care se stipulează faptul că activitatea de neutralizare a deşeurilor de origine animală se concesionează şi faptul că Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale are calitatea de concedent, în numele statului, astfel, rămânând piaţa liberă pentru cei care prestează astfel de servicii.
Ţinând cont însă de obligaţiile asumate de stat prin contractul cu Protan, probabil că liberalizarea peste noapte a pieţei nu va fi posibilă.


Deocamdată, deşeurile animaliere se colectează în Timiş

Deşi recunosc că în alte judeţe s-a sistat colectarea de deşeuri animaliere, reprezentanţii Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Timiş spun că, pe plan local, Protan continuă să preia cadavrele animalelor, însă nu e exclusă nici varianta unui blocaj al acestei activităţi în vestul ţării. “Există o problemă legată de această activitate de colectare de către Protan. Ce vă pot spune e că, deocamdată, Protan preia aceste deşeuri din Timiş, având contracte cu agenţi economici mari din domeniu, cum ar fi Smithfield. Dar în varianta în care s-ar sista preluarea acestor deşeuri, ar exista un risc imens de producere a unor epizootii de amploare”, declară Pompiliu Smultea, directorul D.S.V.S.A. Timiş.
Rămâne speranţa că nu se va întâmpla şi în Timiş ca în Satu Mare, unde Protan a reziliat contractele cu primăriile, proprietarii fiind nevoiţi să-şi îngroape animalele moarte pe proprietatea lor, în aceste cazuri riscul declanşării unor epidemii fiind extrem de mare.
“Noi doar verificăm dacă firmele din domeniu deţin contracte cu Protan, pentru gestionarea deşeurilor animaliere. Am avut un semnal că sunt probleme la nivel naţional legate de această activitate, probleme generate de sistarea subvenţiilor. Dar, deocamdată, în Timiş nu sunt situaţii de acest gen – nu am avut semnale în acest sens, nu au existat agenţi economici care să vină să ne întrebe ce fac cu animalele moarte, deci contractele sunt în continuare în derulare”, precizează Marian Eperieş, comisarul-şef al Gărzii de Mediu Timiş. La Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală nu s-a luat în discuţie până acum această problemă a gestionării deşeurilor animaliere, în varianta în care Protan ar bloca colectarea. “De altfel noi, nu avem atribuţii în acest sens, de această chestiune se ocupă Direcţia Sanitar-Veterinară”, spune directorul D.A.D.R. Timiş, Tiberiu Lelescu.


Riscuri mari

În varianta unui blocaj al activităţii de gestionare a deşeurilor, Timişul ar fi confruntat cu o situaţie extrem de gravă. Potrivit evidenţelor Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Timiş, anul trecut nu au lipsit în judeţ epidemiile care au cauzat decese masive în rândul efectivelor de animale. De exemplu, în urma izbucnirii unui focar de scrapie la o fermă din Valcani, au trebuit lichidate 360 de oi.
În ceea ce priveşte fermele de creştere a porcilor, D.S.V.S.A. precizează că anul trecut probleme mai deosebite s-au înregistrat într-o serie de exploataţii mari, unde a evoluat o epidemie de colibaciloză (fermele Voiteni, Peciu Nou, Bacova, Birda), pleuropneumonie infecţioasă porcină în fermele Pădureni şi Parţa, şi sindrom reproductiv şi respirator în ferma Periam. Au fost înregistraţi 85.447 de porci morţi în exploataţiile comerciale profesionale reprezentând 10,7 % din efectivul maxim rulat.
Deci, chiar şi în varianta unor firme extrem de mari specializate pe creşterea porcilor, cum pot gestiona acestea 85.000 de cadavre de porci, fără să declanşeze o epidemie care să ducă iar la instituirea de interdicţii de export de carne de porc către spaţiul european? În plus, gestionarea locală, neavizată, a unei astfel de probleme ar putea implica şi un dezastru ecologic major.


Deputatul timişean Valeriu Tabără : “Nu trebuia să se ajungă aici”

În urmă cu ceva ani existau şi pe plan local soluţii de gestionare a deşeurilor animaliere, sub forma aşa-numitelor puţuri seci. Acestea constau în excavarea unor gropi cu adâncimi mari (10 - 20 de metri), cu diametrul de până la cinci - şase metri, gropi care erau betonate pentru a le asigura etanşarea. Gropile erau amplasate în extravilan, la o distanţă faţă de vatră de minimum doi kilometri. Cadavrele animalelor stocate în asemenea puţuri se neutralizau prin stropire cu var nestins. Asemenea puţuri seci nu erau amplasate în amonte de izvoare şi cursuri de apă permanente ce traversează satele, iar în jurul lor se amenajau garduri de protecţie cu pancarde de avertizare. “A fost o greşeală că au fost desfiinţate şi în Timiş aceste puţuri seci, şi s-a construit cu bună ştiinţă o situaţie în care am rămas cu o soluţie unică de colectare de deşeuri animaliere. Din punctul meu de vedere, ar trebui să se acorde fonduri pentru identificarea şi realizarea pe plan local a unor soluţii de gestionare a deşeurilor de origine animală, la standarde comunitare, cu respectarea normelor de mediu. Oricum, nu a fost o variantă prea bună cărarea leşurilor de animale din Timiş la Bucureşti sau la Suplacu de Barcău pentru neutralizare”, spune deputatul timişean Valeriu Tabără, preşedintele Comisiei pentru Agricultură a Camerei Deputaţilor.
Parlamentarul timişean afirmă că situaţia legată de Protan a fost luată în discuţie inclusiv în Parlament, fără să se găsească deocamdată o soluţie viabilă. “Din punctul meu de vedere, oricum, nu trebuia privatizat acest sector. Sau trebuia văzut dacă operatorul care preia această activitate e interesat de procesul în sine, şi nu doar de primirea de subvenţii. Nu ştiu cum se va rezolva această situaţie, Guvernul fiind oarecum presat să reia acordarea de subvenţii. Probabil că s-ar putea găsi o formă de sprijin, însă în acest sector ar trebui mult mai multe variante la care să se apeleze, inclusiv pe plan local”.