Salvarea bisericilor-monument din Timiş, un proiect rămas pe hârtie

Lipsa banilor a blocat parteneriatul Mitropolie - C.J. Timiş   Dat fiind că parohiile nu dispun de fondurile necesare lucrărilor de re­staurare şi conservare, C.J. Timiş sem­na, în 2010, un protocol de cola­borare cu Mitropolia Banatului, prin interme­diul căruia urma să fie găsită finanţare pentru reabilitarea a 23 de biserici de lemn. Majoritatea dintre ele, deşi sunt monumente istorice şi sunt conside­ra­te o componentă de ba­ză a patrimo­niu­lui cultural al Banatului, se aflau într-o stare avansată (...)

“Mere în şcoli” – program nefuncţional în Timiş din cauza bugetelor de austeritate

După un an de rodaj, programul de distribuţie a fructelor în şcoli, menit să contribuie la o alimentaţie sănătoasă a copiilor, a fost pus pe butuci în Timiş, atât din cauza bugetelor de austeritate ale Primăriilor, cât şi a întârzierilor cu care au fost făcute decontările către Primării, în primul an de funcţionare a programului. Aşa s-a ajuns acum ca, în Timiş, o singură Primărie să mai aloce bani pentru distribuţia de fructe.   Un program sucombat (...)

Registrele agricole vor fi “curăţate” de falşii producători

Cu preţuri nivelate şi cu roşii din import vândute ca legume din producţia locală, pieţele agro-alimentare din Timiş sunt în prezent în proporţie de peste 80% sub controlul bişniţarilor, care împiedică accesul la spaţiile de vânzare ale producătorilor autentici. Printr-o colaborare comună dintre Direcţia Agricolă şi Primării se doreşte însă instituirea unor măsuri de control mult mai stricte asupra modului de eliberare a certificatelor de producător de către autorităţile locale, pentru ca Registrele Agricole să (...)

Banatul nu îşi dezminte statutul de zonă seismică activă

Producerea, la interval de două zile, a două cutremure resimţite de către populaţie, în zona Timişoarei şi a Topolovăţului Mare, a redeschis discuţiile legate de potenţialul seismic al Banatului. Totuşi, reprezentanţii Observatorului Seismologic Timişoara dau asigurări că ambele seisme resimţite recent se înscriu în specificul zonei şi că nu au avut caracteristici ieşite din comun, care să justifice îngrijorări ale populaţiei.   Cutremure în serie Sâmbătă dimineaţa, simul­tan cu o serie de cutremure re­simţite în Vrancea şi (...)

Culturile modificate genetic au continuitate în Timiş

  Având în vedere că până în prezent, nu a fost instituită încă nicio interdicţie legală privind culturile de plante modificate genetic, Timişul se va număra şi în acest an printre judeţele în care vor exista suprafe­ţe cultivate, deocamdată experimental, cu plante modificate genetic. Prin studii făcute anul trecut în Timiş, se încearcă demonstra­rea faptului că e total inofensiv consumul de alimente realizate cu ingrediente vegetale modificate genetic. Ca atare, războiul dintre adepţii agriculturii eco şi (...)

Retrocedările de la Nădrag – nereguli recunoscute de autorităţile locale

Pentru că nu e un caz singular, disputa între Romsilva şi Asociaţia Forestieră Societatea Anonimă Nădrag, care revendică o suprafaţă împădurită de peste 11.000 de hectare, în zona Nădrag, în numele fostului industriaş Max Auschnitt, a ajuns în atenţia Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii a Camerei Deputaţilor. După audierea autorităţilor din Timiş şi verificările în acest caz, deputaţii au concluzionat că în acest caz e vorba de încălcări clare ale legii şi că (...)

Operaţiunea „Pământ pentru revoluţionari” continuă la Timişoara

Pământul acordat revoluţionarilor de către stat, în baza Legii Recunoştinţei, a constituit în ultimii ani o sursă constantă de controverse şi dispute în Timiş. Interese politice şi imobiliare, deposedări semi-legale de pământ ale unor staţiuni de cercetare agricolă, presiuni făcute la nivelul autorităţilor sunt doar câteva dintre problemele asociate operaţiunii „pământ pentru revoluţionari”. Procesul de punere în posesie continuă însă la Timişoara, deşi sunt asociaţii de revoluţionari care susţin că nu ştiu care sunt criteriile (...)

Buziaşul aşteaptă statutul oficial de staţiune balneară

Când zece localităţi din ţară, care dispun de factori naturali de cură, au fost ridicate la statutul de staţiune balneară şi balneoclimatică, cea mai cunoscută staţiune de acest fel din vestul ţării, Buziaşul, nu a primit acest statut. Asta deşi are peste o sută de ani de tradiţie şi recunoaştere în domeniu. Situaţia s-ar putea reglementa, însă, până la sfârşitul anului, când Buziaşul ar putea să primească acest statut pe care îl merită pe deplin. (...)

Sistemul de gestionare a deşeurilor în Timiş are probleme înainte de implementare

Chiar dacă proiectul Sistemului integrat de management al deşeurilor în judeţul Timiş este menit să funcţioneze ca un tot unitar şi să înglobeze toată suprafaţa judeţului, conceptul “scârţâie” înainte de implementare. Şi aceasta pentru că nu pare să fi ţinut cont de proiectele paralele făcute de unele Primării care, după desfiinţarea gropilor de gunoi comunale, au trebuit să îşi gestioneze singure activitatea de salubrizare. Altele, în asociere, au accesat fonduri europene. Prin urmare, lucrurile nu (...)

Resursele minerale ale Timişului, concesionate în ritm alert

Veniturile pe care le obţine statul din concesionarea bogăţiilor minerale continuă să rămână un secret, în Timiş, ca de altfel în majoritatea judeţelor ţării, unde Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a concesionat opera­torilor privaţi perimetre de exploatare a zăcămintelor subsolului. Cu toate scandalurile generate de contracte gen Sterling Resources sau Roşia Montană, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale continuă să cultive aceeaşi secretomanie legată de contractele de exploatare şi de beneficiile aduse de acestea la bugetul (...)